Muzeul Naţional de Artă al României

Click HERE for the English version.

Descarcă harta.

O societate în plină schimbare, cu o viață artistică ce primește noi influențe și își stabilește noi direcții... Un peisaj artistic capabil să plaseze artistul în topul preferințelor modei și cu o muzică nouă, marcată de geniul lui George Enescu... Cam acesta este decorul în care arta modernă românească se conturează la sfârșit de secol XIX și început de XX.

Benzi site MNAR ENESCU 2019 05


Pe firul muzicii, primul artist care ne atrage atenția este Theodor Aman (1831 – 1891), întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București. Pictor și grafician, pedagog și academician, Theodor Aman rămâne în istoria artei românești ca un etern preocupat de epoca sa. Lucrările sale au preluat temele înaltei societăți bucureștene, din care el însuși făcea parte, precum în lucrările Petrecere cu lăutari, Bal mascat în atelier (Serata), Natură moartă cu violoncel și altele. (Sala 1)


Pe traseul modernității, ne oprim și asupra pictorului Ștefan Luchian (1868 – 1916). Supranumit „pictorul naturii”, Ștefan Luchian rămâne în arta românească modernă ca un pasionat al genului, un maestru al culorilor vii, îndrăznețe, supuse constant unei lumini intense. Respectul și iubirea pentru artă l-au îndemnat pe George Enescu într-o zi..., aproape de tragicul sfârșit al pictorului, să-i cânte ore întregi la căpătâi. (Sala 3)

Parcursul traseului ne invită să zăbovim ceva vreme și în sala 5 dedicată sculptorului Dimitrie Paciurea (1873 – 1932), artist român cunoscut pentru forța simbolismului și misterul himerelor sale. Dintre toate acestea, se va remarca una dintre lucrările dedicate personalităților universale – serie a artistului. Bustul lui Beethoven a fost realizat în 1912 și întruchipează, într-o viziune simbolistă, tipologia creatorului prin excelență.

Mergând mai departe, pe firul cronologic al artei românești moderne, nu putem să nu remarcăm segmentul avangardei, ce reunește artiști care au refuzat tradiția, propunând re-inventarea artei. Marcel Iancu (1895 – 1984), Max Herman Maxy (1895 – 1971), Arthur Segal (1875 – 1944) sau Victor Brauner (1903 – 1966), cu toții au făcut pictură și sculptură, artă decorativă și scenografie, afiș și arhitectură. Cum ar arăta însă muzica prin ochii unui pictor avangardist? Vedeți în Café Concert-ul lui Marcel Iancu. (Sala 6) Poate mai mult decât toți, Constantin Brâncuși (1876 – 1956) se remarcă prin căutarea sintezei, a esențialului, prin volumul pur, plin de forță și vibrații. Privindu-i operele, ne întrebăm: oare ce muzică asculta Brâncuși(Sala 7)

Iar finalul traseului propus în Galeria de Artă Românească Modernă și „creionat” prin Concertul picturilor este marcat de oprirea în sala 11, în fața lucrării Nud feminin cu mandolină. Realizată în 1941 de scluptorul român Boris Caragea (1906 – 1982), lucrarea ne duce cu gândul la clasicismul grecesc prin subiect, compoziție și vigoarea volumelor, amintind în același timp de propunerile plastice ale sculptorului francez Aristide Maillol (1861 – 1944). Sculptorul Boris Caragea este și autorul statuii dedicată în 1961 lui George Enescu și amplasată lângă Universitatea Națională de Muzică din București.

 

Benzi site MNAR ENESCU 2019 03

 

Galeria de Artă Veche Românească

Galeria de Artă Veche Românească

Obiecte prețioase datând din secolul al XIV-lea până la jumătatea secolului al XIX-lea pun în valoare particularităţile artistice locale din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, un vechi fond de tradiție bizantină, ca și varietatea elementelor de influenţă occidentală și orientală.

Partea nevăzută a colecţiei de artă Alexandru Phoebus (1899 – 1954)

Partea nevăzută a colecţiei de artă Alexandru Phoebus (1899 – 1954)

Curator: Liliana Chiriac
Autorii catalogului: Liliana Chiriac, Ruxandra Dreptu
Organizatorii expoziţiei: Liliana Chiriac, Patricia Bădulescu, Marina Iliescu
Conservatorii expoziţiei: Nela Mihai, Ionuţ Sâmbeteanu
Loc: Muzeul Colecțiilor de Artă, Calea Victoriei 111
Perioada: 6 noiembrie 2019 – 25 martie 2020
Program de vizitare: sâmbătă – miercuri, orele 10.00 – 18.00
Ultima intrare se face la ora 17.00.
Tarif: 10 lei (cu reducerile aferente)
Acces gratuit în prima zi de miercuri a fiecărei luni

Muzeul Theodor Pallady

Muzeul Theodor Pallady

Găzduit în cea mai veche casă din București (Casa Melik), muzeul expune colecţia de artă a soţilor Serafina şi Gheorghe Răut, prieteni și admiratori ai lui Theodor Pallady. Alături de picturi și lucrări de grafică semnate de Pallady, colecția cuprinde și pictură europeană, sculptură antică greco-romană, egipteană și indiană, piese de mobilier, ceramică orientală.

Acest site folosește cookies

Folosim module cookie pentru a vă pune la dispoziție caracteristici de social media și pentru a analiza traficul. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora.