Date noi în cercetarea artei medievale și premoderne din România - Ediția a XVIII-a

Sesiune de comunicări ştiinţifice

În zilele de 28-29 aprilie 2022, Muzeul Național de Artă al României prin Secția de Artă Veche Românească și Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române prin Compartimentul de Artă Plastică și Arhitectură din Perioada Medievală organizează cea de-a XVIII-a ediție a Sesiunii de comunicări ştiinţifice „Date noi în cercetarea artei medievale și premoderne din România”. Lucrările vor fi deschise de directorul general al Muzeului Național de Artă al României, dr. Călin-Alexiu Stegerean, alături de președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop și de prof. univ. dr. Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”.

Evenimentul își propune să reunească cercetători din prestigioase instituţii muzeale, universitare şi academice din România și din străinătate, pentru a schimba și împărtăși experiențele și rezultatele celor mai recente cercetări din domeniu. Programul celor două zile va cuprinde comunicări inedite pe teme de arhitectură monumentală, pictură murală, bibliologie, iconografie, dar și despre alte tipuri de obiecte datând din secolele XIV-XX și aflate în variate colecții muzeale. Mai multe secțiuni vor fi dedicate artei din timpul lui Neagoe Basarab, în pandant cu expoziția deschisă în Galeria Națională „Dincolo de legendă. Neagoe Basarab”, ce a marcat 500 de ani de la moartea voievodului.

Sesiunea de comunicări va avea loc în format hibrid, putând fi urmărită atât fizic din Sufrageria regală a Muzeului Național de Artă al României, cât și virtual pe platforma Zoom (I.D. sesiune: 957 1725 7645; parolă: 434506).

Accesul în Sufrageria Regală este gratuit pentru public, in limita locurilor disponibile. 

***

Program:

Joi, 28 aprilie 2022

9.30 – 10.00

Sosirea invitaţilor

10.00 – 10.30

Deschiderea lucrărilor

Călin-Alexiu Stegerean, directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României

Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române

Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”

10.30 – 11.30

Moderator: Tereza Sinigalia 

Arhim. Policarp Chițulescu, Biblioteca Sf. Sinod, Un pictor uitat: George Russu (1880-1977)

Mihai-Sorin Rădulescu, Facultatea de Istorie a Universității din București, Despre genealogia lui Remus Niculescu

Constantin Ciobanu, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”,  Aportul lui Pavel Chihaia în investigarea artei Occidentului medieval (la Centenarul eminentului cercetător)

Pauză de cafea: 11.30 – 11.45

11.45 – 13.25

Moderator: Constantin Ciobanu

Maria Voica Puşcaşu, cercetător onorific, Institutul Național al Patrimoniului, Comentarii și observații privind rezultatele cercetărilor efectuate de arheologul Vlad Zirra în anul 1963 la Mănăstirea Dragomirna

Eugen Nicolae, Lilia Dergaciova, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Decorul pseudo-cufic în Țările Române (sec. XIV-XVI) 

Monica Dejan, Muzeul Naţional al Bucovinei – Suceava, Câteva consideraţii cu privire la vestimentaţia copiilor în Evul Mediu pe baza descoperirilor de la Suceava şi Horodniceni (jud. Suceava)

Tereza Sinigalia, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, În jurul unui tablou votiv. O ipoteză

Vlad Bedros, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, «Cel Vechi de Zile» în iconografia moldovenească (sec. XV-XVI): implicații triadologice

Pauză de prânz: 13.25 – 14.25

14.25 – 16.05

Moderator: Vlad Bedros

Vladimir Agrigoroaei, Centre d’Études Supérieures de Civilisation Médiévale, Université de Poitiers, Artă, limbă și literatură. Problema începuturilor culturii române în Hațeg și în Apuseni

Dragoș Năstăsoiu, Institutul de Istoria Artei al Academiei Slovace de Ştiinţe, Bratislava, „…statulu monastirei din Coltiu, si adumbratiunea fostei ei infrumsetieri”. Biserica medievală din Colţ-Suseni în mărturii scrise şi vizuale (a doua jumătate a sec. al XIX-lea – începutul sec. al XX-lea) 

Mihnea Alexandru Mihail, Universitatea de Arte București, Legenda Margaretei din Antiohia în picturile murale din Transilvania

Dana Jenei, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, Imagini istorice pictate într-o casă din Sibiu

Ana Dumitran, Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia – Museikon, Ipoteze de lucru în legătură cu câteva icoane din Transilvania și Maramureș

Pauză de cafea: 16.05 – 16.20

16.20 – 17.40

Moderator: Cristina Cojocaru

Ginel Lazăr, Muzeul Național de Istorie a României, Moștenirea școlilor de cultură slavă din Balcani în spațiul românesc: începuturile și manifestările centrelor mănăstirești de caligrafie și miniatură din Ţările Române extracarpatice. Studiu de caz: manuscrisele slavone din patrimoniul MNIR

Oana Popescu, Biblioteca Academiei Române, Icoane ale Sfântului Nicodim de la Tismana în documente de patrimoniu din secolele XVII-XVIII    

Monahia Atanasia Văetiși, Mănăstirea Stavropoleos, O icoană a Imnului Acatist de la Mănăstirea Cernica și iconografia sa inedită  

Carmen Tănăsoiu, Muzeul Naţional de Artă al României, Portretul regal în România, un act de legitimitate  

17.40 – 18.00

Concluziile primei zile

***

Vineri, 29 aprilie 2022

10.00 – 11.20

Moderator: Dana Jenei

Cristina Cojocaru, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, O nouă propunere de datare a icoanelor împărătești de la Mănăstirea Plătărești

Mihai-Cristian Amăriuței, Ovidiu Olar, Institutul de Istorie „A.D.Xenopol” Iași, Institutul de Istorie „N. Iorga” București / Institutul de Studii Habsburgice și Balcanice Viena, „Tron strălucit și înalt, numai pentru domnul Nicolae Mavrogheni”. Un encomion pe pânză din colecțiile Muzeului Naţional de Artă al României

Gabriela Vasiliu, Muzeul Naţional de Artă al României, Efemerul zugrav Ioan Nicolau „ot Moskoviada” - secvențe biografice și context profesional la sfârșitul veacului al XVIII-lea

Ana Dobjanschi, cercetător onorific, Muzeul Național de Artă al României, Identificarea zugravului picturii iconostasului bisericii Dascălu – Creaţa, comuna Vereştii de Jos, judeţul Ilfov

Pauză de cafea: 11.20 – 11.50

11.50 – 13.10

Moderator: Iuliana Dumitrașcu

Horia Moldovan, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ioan Mincu” Bucureşti, Patronajul arhitectural al lui Neagoe Basarab

Minodora Cârciumaru, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, Biserica „Sfântul Gheorghe” din Târgoviște, o ctitorie a lui Neagoe Basarab. Între enigme istorice și interpretări arheologice

Lucreţia Pătrăşcanu, Muzeul Naţional de Artă al României, Câteva observații legate de pietrele de mormânt din vremea lui Neagoe Basarab

Emanuela Cernea, Muzeul Naţional de Artă al României, Pisaniile de la Curtea de Argeş, o pagină aproape uitată din „opera” lui Neagoe Basarab şi a istoriei artei româneşti

Pauză de prânz: 13.10 – 14.10

14.10 – 15.30

Moderator: Emanuela Cernea

Jannic Durand, Muzeul Luvru,  Le  portrait du voïévode de Valachie Vlad Vintilă au Mont Athos. Note sur deux dessins du peintre Dominique Papety au musée du Louvre

Marian Coman, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Punerea în scenă a puterii domnești. Soborul de Bobotează (Țara Românească, sec. XVI)

Iuliana Dumitraşcu, Muzeul Naţional de Artă al României, Noi informații despre o ferecătură de tip casetă din epoca lui Neagoe Basarab

Pauză de cafea: 15.30 – 15.45

15.45 – 17.05

Moderator: Alice Isabella Sullivan

Ovidiu Cristea, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Neagoe Basarab: schiță de portret

Laura Mesina, Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii, Dramaturgia (auto)portretului la Neagoe Basarab. Învățăturile – reflexie sau conversie a puterii?

Elisabeta Negrău, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, Prototipuri pierdute de icoane din epoca lui Neagoe Basarab

Alice Isabella Sullivan, Tufts University – Massachusetts, Neagoe Basarab prin portrete și donații

17.05 – 17.30

Concluzii finale