Program de vizitare:
Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady, miercuri-vineri, orele 10-18, sâmbătă-duminică 11-19, luni și marți închis. Prima miercuri din lună intrarea gratuită.
Muzeul Colecțiilor de Artă: luni, marți, vineri, orele 10-18, sâmbătă-duminică 11-19, miercuri și joi închis. Prima vineri din lună intrarea gratuită.

În ziua de joi, 25 aprilie 2024 Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor vor fi închise publicului. Vă mulțumim pentru înțelegere.

În mod excepțional, expoziția „Victor Brauner. Între oniric şi ocult″ va mai putea fi vizitată și luni, 29 aprilie și marți, 30 aprilie 2024 în intervalul orar 10.00-18.00  la parterul Galeriei Naţionale.

 
 
 
 
 
 
Muzeul Național de Artă al României
Veșmânt din brocart cu fir de aur. Țara Românească, circa 1490.
Descriere lucrare
Caftan
brocart de mătase
înălţime: 144 cm
Valahia. Țesătură italienească (Milan ?)
circa 1480-1490
Inv. 15620 / T 423
Localizare lucrare
Galeria de Artă Veche Românească, sala 4
Descriere audio
Film mimico-gestual
Film mimico-gestual

Caftanul de la Bistriţa, confecţionat din brocart italienesc, a fost refăcut dintr-un somptuos acoperământ de mormânt dăruit de către boierii Craioveşti ctitoriei lor de la Bistriţa pe la 1490. Pe fondul de catifea roşie de mătase se evidenţiază motive decorative de inspiraţie vegetală, relieful datorându-se unor tehnici speciale de ţesere a firelor de argint aurit. Atât motivele ornamentale cât şi tehnica de execuţie indică un atelier italian de pe la 1480 - 1490. Costul unui asemenea veşmânt echivala în epocă cu cel al unei moşii de zeci de hectare de pământ, semnalând puterea şi bogăţia purtătorului său.

Derivat din vechiul costum persan de călărie, caftanul era iniţial purtat de demnitarii bizantini, fiind preluat ulterior de dregătorii de rang înalt din administraţia otomană, inclusiv de cei de la curtea voievozilor din Țările Române.

Gestul boierilor Craioveşti de a dona acest costum de preţ ctitoriei lor se înscrie în practica epocii. Asemenea lor şi asemenea aristocraţiei occidentale contemporane, domnitorul Neagoe Basarab avea să dăruiască şi el un caftan somptuos bisericii mănăstirii Bistrița pentru a i se da o nouă utilizare.

Vezi mai multe lucrări din Galeria de Artă Veche Românească

Facebook Page

Acest site folosește cookies

Folosim module cookie pentru a vă pune la dispoziție caracteristici de social media și pentru a analiza traficul. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora.