Muzeul Naţional de Artă al României
Conferința „Secolul XX în contrast: Orient și Occident”

Conferința „Secolul XX în contrast: Orient și Occident”

De la 07 Decembrie 2018 12:27 până la 12 Decembrie 2018 18:00
Publicat de MNAR
Categorii: Evenimente
Vizualizări: 283

În expoziția Portretul Colecționarului, vizitatorul are o ocazie rară: aceea de a vedea într-un singur loc atât artele plastice, cât și preocupările, moda și gusturile societății bucureștene pe tot parcursul secolului al XX-lea. Provocarea o constituie modul în care alegem să înțelegem abundența acestor manifestări. Prezentarea de față pornește de la observația istoricului de artă Paul Greenhalgh, care consideră că energia, creativitatea dar și violența secolului al XX-lea s-au datorat în mare parte unei culturi a opozițiilor. Natura modernismului ultimei sute de ani se datorează gândirii în contrast: artă/știință, urban/rural, rațional/romantic, orient/occident, masculin/feminin, natural/artificial, producție/consum, prezent/trecut etc. 

În spiritul gândirii în contrast, vom discuta, de-a lungul a trei prezentări (Orient și Occident, Masculin și Feminin, Formă și Culoare), anumite aspecte ce pot fi observate în lucrări de artă și în activitatea colecționarilor care le-au selectat din expoziții sau din atelierele artiștilor.

Miercuri, 12 decembrie, de la ora 17.00, împreună cu Ilinca Damian vom analiza primul contrast, care este vestitul „Orient și Occident”, prezent în mentalul colectiv românesc încă de la începuturile modernității. În secolul al XX-lea, el devine motiv estetic: occidentul este măsura rațiunii, în timp ce orientul este o oază a contemplației. În mediul colecționarilor și al artiștilor bucureșteni, orientul și occidentul sunt polii creației: Krikor Zambaccian este tachinat ca oriental și, la rândul său dă vina pe originile sale armene, atunci când alege picturile cu un colorit fastuos ale lui Gheorghe Petrașcu sau Ștefan Luchian. Tot el îl consideră pe Henri Matisse un oriental pentru că folosește culori puternice și din spirit fratern îi achiziționează un Nud în atelier. Samuel Mutzner își definește stilul artistic în atelierul lui Claude Monet și preia de la acesta principiile impresionismului, anume exprimarea prin pictură a înțelegerii naturii, nu a realismului acesteia. Întors în țară, Anastase Simu îi achiziționează un peisaj cu Claie de fân (1908) pentru muzeul său, datorită respectului pe care Simu îl poartă școlii franceze de pictură și Occidentului, în general. Mai târziu, Marcu Beza, aromânul profesor la Londra îndrăgostit de Orient, preferă de la Mutzner, Domul Aurit – Vedere din Ierusalim (1934), pentru că surprinde lumina și căldura Ierusalimului, așadar înțelegerea Orientului, dincolo de realitate.
În prima jumătate a secolului al XX-lea, societatea românească, deși trece prin două războaie care o zdruncină profund, oferă o abundență creatoare de neegalat, vizibilă în artele plastice și în teoriile estetice pe care le-a dezvoltat. În încercarea sa de a-și găsi locul între cei doi poli, arta românească își creează un univers estetic propriu și oferă astăzi numele grele ale maeștrilor picturii și sculpturii, alături de cei rămași în umbră, colecționarii care i-au susținut.

Conferința face parte dintr-o serie de trei care stau împreună sub titlul Secolul XX în trei contraste: Orient și Occident, Masculin și Feminin, Formă și Culoare și invită publicul la trei întâlniri succesive în zilele de 12 decembrie 2018, 23 și 30 ianuarie 2019.

Evenimentele fac parte din programul oferit de expoziția Portretul colecționarului și se înscriu în seria aniversară dedicată celor 40 de ani de la înființarea Muzeului Colecțiilor de Artă.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.