Muzeul Naţional de Artă al României

 

Noul Muzeul al Republicii, înființat în 1948, a cuprins încă de la înființare un atelier de restaurare cu caracter general, dedicat lucrărilor din patrimoniul muzeului. Odată cu trecerea anilor, responsabilitățile acestuia s-au diversificat iar gradul sporit de profesionalizarea a personalului a permis înființarea unor ateliere specializate în funcție de tehnici și materiale. Atribuțiile secției de restaurare au crescut în complexitate, incluzând și activități de formare practică a participanților la cursurile post-universitare de specializare în funcție de disciplinele pentru care aceștia urmau a fi atestați. În anii 1970 și 1980 secția de restaurare a funcționat și ca laborator zonal. În această calitate personalul secției acorda asistență de specialitate unor muzee care nu dispuneau de ateliere și specialiști proprii. Pe măsură ce noi generații de absolvenți s-au specializat în diferite discipline ei au continuat să lucreze fie pentru acest muzeu fie pentru alte muzee din țară.

În zilele noastre specialiștii secției au în grijă întreg patrimoniul Muzeului, acesta incluzând și lucrările de la Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady. 

În cursul evenimentelor din decembrie 1989 au fost deteriorate grav câteva sute de lucrări și mai multe ateliere de restaurare, cel de restaurare pictură ulei arzând aproape în întregime. Drept urmare la începutul anului 1990 planul de priorități stabilit de Muzeu a vizat pe de o parte refacerea atelierelor de restaurare la standarde internaționale în noile spații atribuite instituției, iar pe de altă parte formarea și specializarea personalului astfel încât să se poată asigura conservarea și restaurarea patrimoniului. Date fiind condițiile din acea perioadă, Muzeul a beneficiat de ajutor substanțial din partea unor instituții de prestigiu. Acestea au sprijinit atât cu dotări care au permis reluarea activității atelierelor în cel mai scurt timp cât și prin oferirea de burse și stagii de pregătire. Câteva dintre acestea au fost legate direct de restaurarea unor lucrări de pictură europeană deteriorate în decembrie 1989 în prestigioase laboratoare din Europa și Statele Unite ale Americii. În cadrul acestui adevărat program specialiști ai Muzeului au lucrat pentru diferite perioade de timp la Stichting Restauratie Atelier Limburg (Olanda), Hamilton Kerr Institute din Cambridge, Camberwell College of Arts, Textile Conservation Centre de la Hampton Court (Marea Britanie), Bayerisches Nationalmuseum din München (Germania), Getty Museum (SUA), IRPA (Belgia) etc.

În prezent Secția de Restaurare cuprinde 8 laboratoare: pictură ulei, pictură tempera, grafică, sculptură în lemn și mobilier, textile, metal, ceramică și sticlă, și rame, toate specializate în domeniul artistic. Abordarea dezvoltată de colectivul de specialiști se bazează pe standardele agreate de comunitatea științifică internațională și prevede colaborarea cu colegii conservatori, muzeografi, istorici de artă ca de altfel și cu fizicieni, chimiști, biologi din muzee și instituții academice și de cercetare din țară și din străinătate. În anii din urmă unele domenii cum ar fi restaurare sculptură piatră, cercetări fizico-chimice fac obiectul unor parteneriate sau contracte de colaborare cu terți.

 

Laboratorul restaurare pictură (ulei)

Anul înființării: 1952

Laborator restaurare pictura ulei

 

Laboratorul de restaurare pictură ulei răspunde de cele circa 12.000 de picturi în ulei din colecțiile Muzeului. Acestea cuprind de la picturi occidentale pe panou de lemn din secolul XV la pictură modernă românească de secol XX, lucrările fiind realizate în tehnici și pe suporturi diferite. Prioritățile laboratorului includ conservarea integrității structurii materiale și păstrarea autenticității fiecărei lucrări în parte, în deplin acord cu principiile și standardele de conservare din zilele noastre. Cercetările științifice și de istoria artei realizate pe parcursul procesului de restaurare în colaborare cu fizicieni, chimiști și istorici de artă permit o mai bună cunoaștere și înțelegere a lucrărilor, făcând posibile noi atribuiri și datări.

Ars aproape complet în decembrie 1989, atelierul și-a reluat activitatea cu sprijinul câtorva instituții culturale europene precum British Council și Stichting Restauratie Atelier Limburg, specialiștii săi beneficiind de mai multe stagii de perfecționare în străinătate. Astăzi colectivul de specialiști este implicat direct în formarea noilor generații de restauratori și se străduie să mențină nivelul dotărilor tehnice ale laboratorului.

La sfârșitul anului 1989 în laborator fuseseră restaurate 3996 de picturi. Din 1990 și până astăzi au fost restaurate alte 1400 de lucrări, o prioritate constituind-o cele deteriorate în decembrie 1989 și cele care au intrat în expunerea permanentă a Galeriei de Artă Europeană, Galeriei de Artă Românească Modernă și ulterior a Muzeului Colecțiilor de Artă, Muzeului K.H.Zambaccian și a Muzeului Theodor Pallady.
Pe parcursul ultimilor 25 de ani o atenție particulară a fost acordată acelor lucrări care nu au fost supuse niciunui tratament de conservare/restaurare din a doua jumătate a secolului XIX. Cu acest prilej au fost întreprinse studii temeinice, au fost confirmate atribuiri mai vechi și au fost făcute noi atribuiri și datări. Printre cele mai importante lucrări restaurate în acești ani se numără „Răstiginirea” de Jacopo Bassano, „Bunavestire” de Tintoretto’s , cele două panouri cu Sf. Magdalena și Sf. Ioan de Colijn de Coter, „Portretul Giovannei Spinola Pavese” de Rubens, „Sfânta Familie” de Giorgio Vasari și „Venus și Amor” de Lucas Cranach cel Bătrân.

Echipa laboratorului constă din Sorina Gheorghiţă, Augustina Levcenco, Crenguţa Corduban, Horaţiu Costin, Rareş Pătraşcu, Adrian Corduban (experți restauratori), Luminiţa Trucmel (laborant), fiind coordonată de Ioan Sfrijan.

 

Laboratorul restaurare pictură (tempera)

Anul înființării: 1952

Laborator restaurare pictura tempera

 

Laboratorul restaurare tempera are în grijă, în principal, bogata colecție de icoane, iconostase și alte obiecte de lemn policrom (circa 2.600 obiectes). Cercetările întreprinse de echipe multidisciplinare incluzând fizicieni, chimiști, biologi, muzeografi, istorici de artă și conservatori au rezultat în numeroase studii care vizează tehnicile picturii pe lemn, tehnologia materialelor, metodologii de conservare și restaurare.

Stagiile de perfecționare în instituții prestigioase din străinătate au dus la familiarizarea restauratorilor cu diferite metode, permițându-le să abordeze câteva dintre cele mai timpurii lucrări pe panou de lemn din colecția Muzeului, unele dintre ele deteriorate în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Câteva dintre acestea au fost ulterior returnate deținătorului lor de drept, Muzeul Brukenthal din Sibiu (este cazul portretelor de donatori de Hans Memling și al „Masacrului Inocenților” de Bruegel cel Bătrân).

Lucrările sunt abordate individual, pe baza unei strategii de minimă intervenție, recurgându-se la metode moderne de investigare și la colaborarea cu diferiți colegi și specialiști din țară și străinătate. De-alungul anilor în laborator au fost restaurate circa 2000 de piese din colecția Muzeului și a altor muzee din țară.

În timp numărul specialiștilor s-a diminuat treptat, de la 10 în 1990, ajungându-se în prezent la unul singur (Camelia Comșia, expert restaurator).

Laboratorul de restaurare textile

Anul înființării: 1960.

 Laborator restaurare textile

 

Laboratorul are ca principală atribuție restaurarea bogatei colecții de textile a Muzeului (peste 2.500 de piese), care include o mare varietate de genuri, de la tapiserii occidentale și broderii medievale românești la covoare orientale.

Personalul specializat abordează tehnici și materiale dintre cele mai diversee: broderie, dantelă, țesături și costume occidentale și orientale, tapiserie, tapițerie pentru mobilier, covoare. Proiecte spectaculoase au vizat restaurarea unor piese deosebit de fragile provenite din săpături arheologice în timp ce permanentizarea participării la studii și cercetări naționale și internaționale cu privire la natura coloranţilor din firul textil, analize calitative ale firului metalic, realizate în parteneriat cu KIK – IRPA Bruxelles, Universitatea Bucureşti – Facultatea de Chimie, Institutul de textile și pielărie, Academia Română, au dus la creșterea prestigiului colectivului de specialiști. În anii 2005, 2010, 2012, 2016 aceștia au participat la diferite proiecte europene cum ar fi Charisma, Spirit şi Hyperion (colaborare şi analize împreună cu British Museum, OPD Florenţa, ICM Amsterdam, Atom KIHSS Debreţin).

Personalul secției a fost implicat de asemenea proietarea diferitelor sisteme de transport, expunere și depozitare a pieselor textile din colecțiile Muzeului.

În anul 2016 echipa laboratorului a cuprinds 6 restauratori atestați (Luiza Gherghinescu - coordonator, Ileana Crețu, Silvia Boca, Raluca Cășaru, Iolanda Turcu, Sorina Marin) și un laborant (Mariana Bădici).

 

Laboratorul restaurare grafică

Anul înființării: 1961

 

laborator restaurare grafica 

Laboratorul de restaurare grafică, primul de acest fel din România, a fost înființat prin eforturile și din inițiativa doamnei Ortansa Stoica, absolventă a secției de grafică din cadrul Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București. După stagii de pregătire în domeniul restaurării hârtiei în laboratoarele de restaurare carte-document de la Arhivele Statului și Biblioteca Centrală de Stat din București, a urmat cursuri de sepcializare în restaurare grafică (stampe) la Moscova. De-a lungul timpului, în cadrul laboratorului s-au pregătit sub îndrumarea sa și au lucrat restauratori precum Yvonne Efremov, Marilena Harabagiu, Elena Ene, Lidia Zamfirescu, Nistor Coita.

În anii 1980 - 1990, câteva burse în Japonia și în Marea Britanie (Camberwell College of Arts) au permis perfecționarea personalului secției în materiale și tehnici specifice Extremului Orient dar și în utilizarea unor noi materiale și metodologii. În ultimii 25 de ani, grație experienței și profesionalismului colectivului de specialiști peste 4000 de lucrări de grafică deosebit de fragile și prețioase au fost redate circuitului expozițional, intrând în expunerea Muzeului Colecțiilor de Artă, a muzeelor K.H. Zambaccian și Theodor Pallady, precum și în numeroase expoziții temporare. În ultima vreme una dintre prioritățile laboratorului este legată de deschiderea Galeriei de Artă Orientală, multe lucrări de grafică și pctură japoneză intrând într-un program susținut de conservare/restaurare în vederea integrării lor în viitoarea expunere. Personalul laboratorului acoperă în prezent o mare varietate de tehnici și materiale, incluzând toate tipurile de hârtie (pastă de cârpe, calc, pastă chimică sau mecanică), de grafică (creion, pastel, cărbune, peniță, acuarelă, guașă,tempera), de tehnici de imprimare (tipar înalt, tipar adânc, tipar plan) și gravură, precum și pictură orientală și restaurare de carte-document.

În prezent echipa laboratorului este formată din Andreia Teodorescu, Cristian Tarba (experți restaurare grafică și respectiv coordonator), Simona Pauncev (expert în conservare, atestat investigații pe hârtie, restaurator hârtie, carte-document) și Raluca Arnăutu (restaurator în curs de atestare).

 

Laboratorul de restaurare ceramică - sticlă

Anul înființării: 1949

 

Laborator restaurare ceramica sticla mai mic

 

Printre primii angajați ai laboratorului de restaurare înființat odată cu muzeul se număra în anul 1949 și un restaurator „atestat”, domnul Keghan Tasgian, armean născut la Istanbul în 1901. Din documentele păstrate în arhiva muzeului rezultă că acesta lucra ca restaurator certificat în ceramică în magazinul de antichități al tatălui său din București încă din anii 1920.

Patrimoniul de obiecte din ceramică și sticlă al muzeului (circa 8.500 de piese) acoperă o mare varietate de materiale, de la faianță, porțelan și gresie produse în ateliere occidentale, din orientul mijlociu și îndepărtat, la teracotă arheologică și etnografică și până la sticlărie romană, venețiană și cristal de Boemia. Piesele au fost create în epoci diferite, din Antichitate până în secolul XX.

Pentru a putea hotărî asupra metodologiei adecvate de conservare/restaurare, specialiștii laboratorului studiază materialele, tehnicile și tehnologiile utilizate ca și tipurile de degradări astfel încât, în colaborare cu personalul științific, conservatori și muzeografi să poată decide asupra celor mai bune soluții în ceea ce privește operațiunile de restaurare.

În prezent în cadrul laboratorului lucrează o echipă de trei restauratori: Cornelia Perianu (restaurator atestat), Vifor Pocloș (expert restaurator) și Oana Solomon (expert restaurator, coordonator).

 

Laboratorul de restaurare metale

 

Cele peste 5.500 de obiecte de artă decorativă deținute de Muzeu reflectă bogăția și varietatea materialelor utilizate de-a lungul vremii. Nu lipsesc materialele prețioase (aur, argint și, mai rar, platină), fierul, oțelul, fonta, cuprul, bronzul, alama și alpacaua ca și diferitele aliaje de zinc, plumb sau aluminiu. În cazul multor obiecte metalului i se asociază o gamă largă de alte materiale cum ar fi: pietre (prețioase), lemn de diferite esențe, ceramică, email, os, fildeș sau diferite textile. Scurgerea vremii, vârsta, neglijența, uzura sau acțiunea unor agenți chimici sau fizici au produs degradări, conducând la pierderea calităților estetice sau chiar funcționale ale unora dintre aceste obiecte.

Activitatea laboratorului de restaurare metale are în vedere găsirea acelor soluții care să permită readucerea obiectelor cât mai aproape de starea lor inițială și la restabilirea calității lor estetice prin procedee de restaurare capabile să asigure o durată mare de viață în condiții optime.

Ca și în cazul celorlalte laboratorare de restaurare, personalul de specialitate documentează amănunțit procesele și procedeele aplicate fiecărui obiect, participând în același timp la efortul colectiv de monitorizare a stării de conservare a colecției. Rezultatele activității sunt comunicate în cadrul diferitelor conferințe, seminarii, întâlniri de specialitate, restauratorii perfecționându-se permanent prin studierea noilor materiale și metodologii utilizare în mari laboratoare de restaurare din țară și străinătate.

În timp activitatea atelierului de restaurare metale a fost afectată de lipsa personalului de specialitate, ceea ce a dus la închiderea acestuia. Din anul 1990 laboratorul funcționează neîntrerupt, în 2016 având în componența sa doi experți restauratori, Aldo Chivulescu și Florin Făgărășanu.

 

Laboratorul restaurare mobilier, sculptură lemn

Anul înființării: 1962

 

 laborator restaurare lemn

Laboratorul a fost înființat cu scopul de a se ocupa de o gamă largă de probleme vizând conservarea și restaurarea diferitelor piese din colecțiile muzeului în componența cărora intra lemnul: mobilier sculptat, din lemn masiv, decorat prin tehnica marchetăriei sau intarsiilor, sculptură artistică policromă, panouri suport pentru pictură în tempera sau ulei. Varietatea obiectelor și a tehnicilor implică o strânsă colaborare cu colegii din aproape toate celelalte laboratoare de restaurare din Muzeu precum și cu conservatorii, muzeografii, istoricii de artă sau fizicieni, biologi etc. Lucrările restaurate figurează în expoziții temporare sau în expunerile galeriilor permanente și ale muzeelor satelit.

În timp personalul laboratorului a contribuit la formarea de specialişti în acest domeniu atât pentru MNAR cât şi pentru alte muzee din ţară: Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Artă din Târgovişte.

În 1991 dotările laboratorului au fost completate substanțial prin intermediul unei donații generoase din partea Bayerisches Nationalmuseum din Munchen în cadrul priorităților stabilite prin pplanul general de restaurare conceput în timpul directoratului domnului Theodor Enescu. Până în 1989 în laborator au fost restaurate 627 de piese, cărora după 1990 li s-au adăugat alte 259. Între acestea un loc important îl ocupă piesele care au fost deteriorate în timpul evenimentelor din decembrie 1989.

În prezent echipa cuprinde 5 specialiști (Mihail Tudorel Crîşmăriuc, Daniel Postelnicu, Vasile Matei, experți restauratori, Cornelia Negoci, restaurator în curs de atestare) coordonați de șeful secției, Bogdan Popescu.

Restauratori atestaţi care au lucrat în Laboratorul de restaurare lemn al MNAR: Gheorghe Şoancă, Vlaicu Marin, Mircea Tett, Tiberiu Bentze, Nicolae Mihai, Bogdan Popescu, Costache Constantin, Florentin Tănăsescu, Daniel Oprea.